PMP SRL, sau PMP SA?

vezi: Laura Bota, fosta sefa a PMP Satu Mare

Desi Traian Basescu (ca orice presedinte care si-a dus la buns sfarsit doua mandate) este acum in situatia pionului din sah care ajuns la capatul cursei nu mai poate fi preschimbat in "regina" (sau macar in "turn") sunt totusi o multime de oameni rupti de realitate, de oameni care refuza realitatea si se comporta ca un alpinist care a gasit o proeminenta in peretele stancii pe care o escaladeaza, un "colt" de care se agata disperat pentru ca acest colt ii confera siguranta.

Numai ca . . . viata-i viata. In cateva ore ziua devine noapte, necesitatile fiziologice isi spun propriul cuvant si nu ai de ales, cat nu are de ales acul ceasului, ci ii dai, vrei-nu vrei, inainte.

Cand dai de bine ai vrea sa tii timpul pe loc dar el, al naibii, nu sta.

Sa spui ca ai venit in PMP pentru Traian Basescu este ca si cum la ora 12 ai astepta trenul care a trecut deja prin gara ta de la 6 dimineata a aceleiasi zile, este ca si cum ai cauta sa sari nu pe scara trenului . . . ci in urma trecerii acestuia.

Despre statutul PMP

Romanului (ca natie) cei 50 de ani de comunism i-a distrus "spiritul civic", i-a distrus "spiritul actionarial".
De aceea el, in loc sa inceapa sa participe (macar) in plan politic, sa participe spre a "dezbate" prefera sa o faca pe la colturi, pe la cozi sau, mai nou, in facebook.
Politica este nelipsita din viata omului, de cand a inceput specia umana sa foloseasca "mintea" si va ramane nelipsita, intotdeauna.
Politica este (ca si sportul, spre ex) de doua feluri: "de maidan" (sau "maidaneza", sau "barfa") si "omologata" ("institutionalizata").
Daca am lua spre exemplu "boxul" putem spune ca practicat in cadrul primei grupe (cea maidaneza), "boxul" nu e "box" ci "bataie" (fara regula), in timp ce practicata la nivel institutionalizat "bataia" este "box" (se supune unor reguli, unor arbitraje, unor clasificari).
In timp ce in prima grupa (cea maidaneza) meschinaria joaca "pe teren propriu" (ca la ea acasa) in cea de-a doua grupa (cea institutionalizata) meschinaria joaca in deplasare (putand fi surprinsa in "flagrant" si . . . penalizata"

PMP, un proiect de "partid nou"

Lumea romaneasca este o lume a indivizilor carora, cei 50 de ani de izolare le-a distrus capacitatea de a gandi si a fi "actionar" (sau, in cuvintele mele, de a fi "om de echipa", jucator).

(Un equipo es un grupo de dos o más personas que interactúan, discuten y piensan de forma coordinada y cooperativa, unidas con un objetivo común. Un grupo en sí mismo no necesariamente constituye un equipo / O echipa este . . . un grup de două sau mai multe persoane, care interacționează, dezbat și gandesc de forma coordonata și de cooperanta, unite impreuna de un "scop comun". Un grup (în sine) nu constituie in mod neapărat "o echipă".

"Actionar": Persoană care interacționează, dezbate și gandeste de forma coordonata și cooperanta, impreuna  cu una sau mai multe persoane, aspirand la implinirea unui "scop comun"

Nu suntem foarte multi basisti pe lumea asta, dar si in cazul asta se intampla ca atunci cand ne mor parintii: familia, unita pana atunci de . . . prezenta parintilor, incepe sa se fisureze atunci cand dispare primul (mama sau tatal) si . . .se rupe rau (pana la . . . complet) acolo unde mintea nu este chiar la ea acasa, atunci cand dispare si cel de-al doilea.

Vantu, da sa bata, prin facebook.

Ceea ce a inspirat atat titlul (de mai sus) cat si postarea (de mai jos) a fost o aparitie din facebook cu care am fost cadorisit in cateva randuri, prin "share" de diferiti "prieteni virtuali" din a mea lista.
Una dintre aceste aparitii arata asa cum vezi (stimate cititor) apasand acest "link"

"Deranjul" domnului Vantu (de a crea o inregistrare video si de a veni cu ea in net) mi s-a parut a fi prea batator la ochi,  spre nu ai acorda atentie.

Si eu ma consider "un jucator", si nu de cand a afirmat si Basescu despre el asta, ci de cand sunt. Ca jucator, iei in consideratie orice joc. Sunt multe jocuri care nu imi plac, dar ca sa stii ce iti place si ce nu, trebuie ca mai intai sa supui orice nou "joc" care isi iteste capul, sfantului studiu.
Ca si "pokerul", am inteles ce este . . . asa cum despre tigru, am inteles ca este tigru.
La ce i-ar folosi unuia, naivitatea de o asa natura incat, nestiind ce e acela un tigru sa nu se fereasca de el nici macar cat s-ar feri de o oaie?
Pe SOV nu l-am prea studiat. Am inteles repede (din cele cateva stiri citite vreodata pe fuga, pana sa i se darame sandramaua),  ca . . . fraier nu-i, si cum, in ceea priveste modul  in care fiecare isi face traversarea de la un cap la alta a propriei vieti, ofer "libertate de optiune completa" fiecaruia (ca si cum s-ar porni sa traverseze pe jos Amazonul, si . . . nici sa vreau nu as putea eu sa am grija altuia ci, mi-e destul cu a mea), nu ma m-ai interesat SOV.

Mi s-a bagat insa prea in ochi acum (si nu este lipsit de interes nici ce, si nici cum o spune), asa ca zic si eu ceva la tema:

Romanii trec printr-o noua euforie

Romanul se imbata (din pacate) foarte repede cu . . . apa rece.
De aceea pica, precum bobocii . . . in nas, ba cu nasul intr-un Caritas, ba sarind apoi din barca Caritasului in banca FNI-ului, cad in plasa Iliescului, sar in secunda urmatoare intr-a Constantinescului si apoi, fripti ca de jar sar iar in bratele Iliescului.
L-au votat pe Basescu si apoi, in loc sa duca de "greutatea asta nationala" ca de o teava lunga din a carei greutate ar reveni fiecarui elector o greutate echivalenta cu greutatea regulamentara a unui rucsac de alpinist, unii se dau justificat  la o parte(cei ce nu l-au votat, considerand ca lor le dauneaza directia spre care merge) iar altii ne-justificat (cei ce l-au votat ca atunci cand alegi, ca un om beat, a te urca intr-o oarecare caruta trasa de un cal, sa te duca . . . acasa).

Ia sa facem o socoteala:
Daca numarul total de electori a fost de 18.234.326  (conform BEC) la alegerile din 16 noiembrie 2014 si inmultim asta cu 10 kg (cam cat ar cantari un rucsac de expeditie) am zice ca greutatea asta . . . nationala ar cantari 182.343.260 kg. Hai sa zicem ca ar arata asa:

"Teava" asta, odata ridicata pe umeri, musai sa o porti in vreo anume directie. Ca si pe un sac de ciment, nimeni nu il ridica  (atunci cand il ridica) doar asa ca sa se afle in treaba ci, ca sa-l duca . . . acolo unde considera el (ridicatorul respectiv) ca are treaba.
Stim ca orizontul fiecaruia dintre noi formeaza in jurul nostru un cerc, un cerc cu o raza extrem de variabila, iar cercul (ca orice cerc) nu are nici mai mult, dar nici mai putin, de 360º.
Asa ca, ridicand greutatea asta la umar, o ridici cu gand sa pleci intr-o directie, si poti pleca in directia aceea doar daca gandul tau nu se buseste de alte ganduri, ale altora, care au alta treaba, in alte  directii.

Eu am schematizat directiile astea posibile, asa cum se vede in imaginea ce o alatur.
In imaginea asta, calea democratiei se suprapune cu punctul indicat ca "nord" pe cadranul oricarei busole.

La prima . . . intrebare, care-incotro ar avea de gand sa o ia daca ar fi primul in "sirul indian" ce se formeaza (vrei - nu vrei) cand pune fiecare umarul sub o asa greutate, s-au asezat la start 14 candidati, care a incercat fiecare ori sa isi apropie sprijin, ori sa-si denigreze competitorii.
De-acum stim cum a fost

Dupa cum stim, rezultatele primului tur au fost ca in graficul ce urmeaza:


Din numarul total de electori doar 11.719.344 au venit sa puna umarul 
Socotind ca in cazul Iohanis - Ponta

Participarea in politica

Participarea in politica ar trebui vazuta precum participarea (ca . . . "jucator") in cursele de "motociclism cu atas" (sidecar), din care e de invatat ca cel ce nu se afla la "ghidon" nu e absent nici o clipa de la "actiunea de condus" (in sine) ci face parte, clipa de clipa, din ea.
Cine vrea, poate vedea in video-ul ce urmeaza, spre aducere aminte sau spre luare la cunostinta, dincolo de primul minut al acestei inregistrari, ce inseamna "participarea" intr-o actiune, intro "parcurgere" pe un traseu prestabilit, care, in fapt, este mult mai putin periculoasa decat "parcurgerea" pe care o numim in general "traire" (a Vietii).

UE-ropa e pe cale sa faca (inca) o mare . . . "porcarie"

O prietena (virtuala) mi-a semnalizat ("compartiendo" in "face") ca gazduieste in revista (virtuala) Europunkt, un articol cu un titlu care mi-a atras atentia "Porcul este mai identitar decat poetica miorita", adus in pagina Europunkt de "Raluca Oanta", care citeaza dintr-un articol semnat de domnul Vintila Mihailescu.
In aparenta, atat opinii ca ale UE cat si opinii ca ale domnului Vintila Mihailescu, au fiecare . . . dreptatea lor. Numai ca, niciodata o masa nu poate sta pe doua picioare ci . . . fara sa "schioapete", in mod obligatoriu, pe trei (nici mai putine dar, nici mai multe).
Asa ca adaug si eu aici una (o opinie) care se vrea o "a treia cale" la cele doua, deja expuse.

Romania, casa naturala a celor nascuti in ea.

Spatiul natural in care se naste oricare fiinta (inclusiv cea umana) constituie acesteia "casa naturala".
In interiorul acestui spatiu natural fiecare om cauta sa isi injghebeze propriu-i adapost si ajunge sa confunde (pana la substituire) aceasta "casa conjuncturala" cu "casa naturala".
Spatiul natural care ne este noua, fiintelor umane "casa naturala" il cunoastem sub nmele de "Pamant".
Acest spatiu natural a fost divizat (si re-divizat) insa, nu de fiintele umane intrunitoare ale conditiei de "om" ci de fiinte umane ce nu au ajuns vreodata a intruni aceste conditii.
M-am nascut in spatiul geografic pe care constientul uman il cunoaste drept "Romania". Acest fapt (nasterea in acest spatiu) este o "evidentă", care nici nu imi fi poata data de cineva, nici nu imi poate fi luata.

"Orizontul vizibil" vs "orizontul mental"

Am zis pe undeva pe "f.book":
"Dupa parerea mea alegerea lui Iohanis reprezinta un "bine" (in comparatie cu Ponta care, tot dupa parerea mea, reprezenta o "alegere rea").
Dar tot dupa parererea mea, "mai binele" (adica "treapta imediat superioara lui "bine") il reprezenta alegerea Elenei Udrea,
Cum insa distanta dintre cele doua "trepte" ("bine" si . . . "mai bine" este . . . aceeasi ca distanta dintre un punct situat in interiorul"orizontulu vizual" si un punct situat dincolo de "orizontul vizual" (adica situatin cadrul "orizontului mental"), este dificil celui ce este dotat nativamente doar cu "vedere fizica" sa "intrevada" ceva, dincolo de orizontu-i fizic".
si apoi mi-am zis ca mai bine si desenez, ca, se stie, o imagine face cat (cel putin) 1000 de cuvinte.

Asa ca am adus textul (cel subliniat cu albastru), aici in pagina de blog, unde il pot trata . . . ca la el acasa.

Compromisul si . . . compromiterea

Plecand de la sintagma "Politica este arta compromisului", incerc sa arat ca perceptia romaneasca (generala) merge (si in traducerea acestei sintagme) pe un drum . . . altul decat realitatea-reala .
Din pacate cele mai bune explicatii pe care le gasesc a veni in sprijinul afirmatiilor mele sunt in limba spaniola si nu au o varianta (cat de cat oficiala sau chiar si complet ne-oficiala) tradusa in limba romana.
Gasim astfel destul de multe precizari lamuritoare sub linkuri denumit "compromiso", "honor",
("Onoarea și reputația sunt drepturi umane stabilite prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, care la art.12 stipulează: „Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare în viața sa personală, în familia sa, în domiciliul lui sau în corespondența sa, nici la atingeri aduse onoarei și reputației sale”), dignidad , dar gasim cu greu o definitie mai clara si mai clarificanta data "compromiterii".
Intelegem mai usor valoarea uneia (compromisul) si a alteia (compromiterea) daca spunem ca prima este o situatie onoranta, o situatie compatibila cu"lucrurile perecute la lumina zilei" pe cand a doua este o situatie dezonoranta, o situatie compatibila cu "a pescui in ape tulburi".

Spectru politic

In mod intentionat  am scris in titlu "spectru politic" si nu "spectrul politic", pentru ca sunt mai multe decat una reprezentarile ce s-au facut conceptului "spectru politic", iar aceasta prezenta reprezentar doar vine sa se alature lor acelor reprezentari care deja sunt.

Incepusem a scrie o postare intr-o pagina a unui partid politic din Republica Moldova si, la un moment dat am vrut sa scurtez calea cu mai bine de vreo mie de vorbe si am incercat sa folosesc pentru asta o imagine "descarcata" din propria-mi tartacuta si "imprimata" pe aceasta "hartie" . . .  web.
Si scrisesem . . . asa:

Religia ca politica si politica ca religie

Cunoastem cu totii acea "vorba batraneasca" care spunea; Sa faci . . . "ce zice" popa si nu, sa faci,. . .  "ce face" popa.
Cu alte cuvinte, sa cugeti la teoria pe care ti-o recita cineva, si nu sa il copiezi (in mod neaparat) pe el, ca persoana.
Poate fi mai usor intelesul, daca in loc de "popa" bagam in ecuatie "cadrul didactic" (invatatorul, maestrul, profesorul).

Partidul Democrat Obiectivist

Cuvintele, pana la urma, desi sunt limitate, inca nu s-au asezat si reasezat in toate pozitiile (conform legii . . . permutarii) posibile
Noi oamenii avem nevoie de repere, asa cum navele din larg au nevoie de un far, asa cum acul de busola are nevoie de existenta unui pol de atractie, functie de care determina ceilalti poli, functie de care se pozitioneaza (isi determina pozitia).
Cunoastem ca in lungul istoriei ei, specia umana si-a parcurs drumul purtand in compozitia ei diverse cantitati din ceea ce cunoastem sub denumirea de "oranduiri sociale".
In mod normal acest lucru era reprezentat prin trepte, ca si o urcare pe o scara a istoriei, dar eu gasesc ca niciuna dintre oranduiri nu a lipsit si nu v-a lipsi vreodata de pe "panoplie" ci doar a avut mai
 multa predominanta vreuna decat alta la vreun oricare "moment dat".
Lucrurile astea nu sunt simplu de delimitat nici macar in plan virtual, cu atat mai putin in viata reala.
Dar asa, schematic, eu le-am imaginat precum vedem in desenul alaturat:

Democratul e ca randunica, democratia nu e . . . colivie.

Individul uman de conceptie democrata are un comportament analogic comportamentului randunicii.
Captivitatea (de orice fel), il omoara.
Democratia (ambientul democratic) nu este, in primul rand, colivie, nici trupului si nici sufletului.
Orice alta forma de oranduire sociala, ingradeste.
Democratia ingradeste %. Orice alta forma sociala ingradeste intre 1 si 100%.
Omul e ca pasarea, dar nu toate pasarile sunt "pasarile cerului". Unele sunt compatibile cu domesticirea (cele "de curte"), altele sunt compatibile cu captivitatea (cele "de zoo").
Eu nu am vazut pana acum randunici, nici domestice si nici la zoo. Cel mult, impaiate (daca or fi, ca de vazut nu am vazut).
Dar nici dintre "pasarile cerului" nu toate sunt "pasnice".
Multe sunt "persecutante" (asemeni lupului), multe sunt "prada usoara" (asemeni oilor). Randunica insa se situeaza la jumatatea distantei dintre "+" si "-".

Ponta la Madrid: "Ce calificare ai"?

Video "Ponta la Madrid"

Am gasit tratat, in multe parti prin media, subiectul asta.
Printre altele, am gasit si in Contributors, o opinie (a cuiva ce afiseaza ca nume "Maria Gunther")
extrem de compatibila cu felul in care si eu vad lucrurile.

Zicea "Maria Gunther:
"N-ati auzit cu ce tupeu i-a intrebat pe oamenii din Spania care l-au huiduit, ce calificare au… de parca, bratara lui 

furata, ca PLAGIATOR, il pune peste toate, de vreme ce i se freaca soricul de ani de zile, dar nu il schimba cu nimic!?
*Ma intreb daca ar fi in stare sa onoreze textul Dvs. deosebit, macar din punct de vedere literar, dar, mai degraba, daca va calca pe aici, vad cum mai clefeteste din falci, pentru ca se duce demult lupta cu morile de vant. Cu regret constat ca deceniile care au trecut si peste mine nu au schimbat mai nimic in bine, ci, masinaria a fost continuu unsa din belsug".

Basescu o iubeste pe Udrea

Aseara (19 oct 2014), intamplarea a facut sa fiu martor al unei emisiuni - interviu pe tvr 1, moderata de doi jurnalisti, un barbat si o femeie (probabil ca dupa nume i-as recunoaste, dar dupa figura nu), emisiune care avea ca invitat pe Elena Udrea.
La un moment dat (emisiunea se apropia de sfarsit), jurnalistul a intrebat-o pe Elena Udrea ceva pe tema arhicunoscutei supozitii unei relatii de iubire, ce ar exista intre Basescu si Udrea.

Buluceala. A doua natura pentru roman

Am cautat o definitie a cuvantului "buluceala" si nu am gasit mare branza.

Am incercat cu traductorul sa
gasesc vreo traducere in vreo
alta limba, ca sa o caut definita
prin . . . vreo alta limba, dar
traductorul a ramas . . . perplex.
Mi-au iesit la . . . "imagini",
vreo cateva imagini cu tema
"buluceala" si chiar am gasit si
un video si,desi nu sunt exemplele
cele mai elocvente ale acestui
"cuvant-concept", nu sunt
exemplele din "viata de zi cu zi"
(generale) ci niste exemple
punctuale, specifice, sunt totusi,
mult mai mult decat . . . "nimic".

Familia. Cel mai inalt grad in rangul "persoana juridica"

Conceptul "familia" este cel mai inalt intre conceptele apartinand . . . conceptului
"persoana juridica"

Familia este asemeni unei scari, a carei prima treapta este, ceea ce
in spaniola se numeste "matrimonio" ("piatra fundamentala" a
conceptului "familie".
De aici in sus, familia "urca" trepte, trepte cuprinse intre aceasta "familie nucleara", "familia extensa", "localitate", "popor" si tot "familie", doar ca in dimensiunea cea mai mare, si "specia umana", in a sa totalitate.
"Specia umana" nu exista fara "familie", dupa cum "familia" nu exista in lipsa "speciei umane".
Analogic "polenizarii", acest "amestec" poate ajunge sa rodeasca (sau nu), dar esenta lui este sa rodeasca pentru ca altfel specia
careia ii apartin ambele "substante", ar disparea.
Singurul tip de familie, eficienta din punct de vedere natural, este
cea constituita, voluntariamente, dintro "persoana fizica masculina"
si o "persoana fizica feminina".
Indivizii umani sunt indivizi carora li se acorda din start prezumtia de "libertate responsabila", si urmare acestei prezumtii ei se pot
asocia (inclusiv in aceasta "piatra fundamentala a asocierilor") asa
cum isi doresc.

"Ma rog pentru Basescu" ("citat" din Ponta)

Cuvintele au sfintenia lor, au personalitatea lor. Suntem imposibilitati a le folosi cum vrem.
"Lucrurile" sunt mai multe decat "cuvintele".

Ca si tricourile la fotbalisti, fiecare jucator imbraca cate un alt tricou, iar fiecare tricou are in el cel mult un fotbalist si nu sunt tricouri pentru toate persoanele "contemporane unui anumit moment dat"
ci doar pentru acelea care, din diferite motive, ajung a purta "echipamentul".

v

Cu cuvintele nu este de joaca, iar aceste cuvinte

ale lui Ponta, reproduse in media, mie imi apar

ca fiind (ca avand co-notatie) . . . "mafiotice".

Sudistii (hipocresia), ori conduc, ori se razvratesc (spre a conduce). Ca in jocurile fraterne, copilaresti, "de-a calul", accepta doar rolul de "calaret", cand ii revine rolul de "cal", nu se mai joaca.

Desi ei (sudistii) nu stiu drumul, firea lor ii impinge sa te transforme pe tine, frate al lor de drum, in calul lui pe care sa isi urce propriul hoit si desagii, si-apoi iti lasa fraul slobod, stiind ca tu stii si ca . . . stiind tu, ce rost are sa-si mai bata el capul sa isi incarce memoria cu asa fleacuri?

Religia este o politica, politica este o religie

Religia este apanaj al "fiintelor umane" in timp ce politica este apanaj al acelor fiinte umane care, alimentandu-se . . . dintre "adevarat" sau "fals" doar cu "adevarat", ajung a se cladi ca "oameni".

Pentru ca . . . o imagine face cat o imensitate de
cuvinte, am conceput eu imaginea asta cu aspect
de piramida (pentru ca piramida este imaginea care ajuta cel mai mult in caz ca asta).

Inaltimea de la "a" la "z" reprezinta dimensiunea
in care "fiinta umana" este altceva decat un simplu animal. Este un "dar" de la natura, nu este vreun "merit personal"
Pana la nivelul marcat de mine cu "0" este o zona analogica calificarii prin ucenicie la locul de munca, a invatarii "pe furate".
Dinspre "- infinit" pana la nivelul "a", analfabetismul (lipsa legaturii cu informatia codificata si clasificata) este atat ca fond (al lucrurilor) cat si ca forma.

Nordismul vs sudismul

Tot omul are opinii proprii si atunci, avandu-le si eu pe ale mele, nu vad de ce nu as incerca sa mi le fac cunoscute,  deschizandu-mi astfel usa catre cei "asemanatori in gandire, mie".

Una din opiniile mele se refera si la aceea ca "sudismul" si "nordismul" sunt doua concepte ce, desi se leaga in mod aproape . . . . . . fizico-instinctual cu ceea ce ar rezida din . . . pozitionamentul geografic (pe de o parte) sau cu ceea ce rezida din informatia despre Razboiul de Secesiune nord-american (pe de alta parte), mai are si o a treia cale, o a treia dar in fapt cea mai importanta cale, urmare a celor ce rezida din pozitionamentul fata de puncte geografice nu ale Pamantului, nu ale geografiei fizice ci ale unei geografii mentale ale Vietii.

Oamenii precum Basescu sau Udrea, sunt prototip al nordistului american

Oamenii precum Basescu sau Udrea, sunt prototip al nordistului american, al acelui caracter de om care nu are nevoie sa sclavizeze un altul sau sa fie sclavizat de un altul.
Acest tip de oameni este prototip al omului liber, este prototip al acelui om pentru care libertatea este libertate doar in conjugare cu conceptul "responsabilitate".
Batalia, skandenberg-ul dintre "nordisti" si "sudisti" este veche de cand Lumea (si va dainui cat ea).
Pentru prima data in istoria lumii, "oamenii liberi" au reusit sa preia conducerea societatii si sa impuna drumul, in urma Razboiului de secesiune, in Statelor Unite.
Instrumentele democratice au pus la loc de cinste mintea umana, incercandu-se din rasputeri eliminarea inutilelor si inumanelor varsari de sange si inlocuirea lor cu "respectarea regulii jocului".
Asezarea luptei intr un ring in care combatantii sa fie reprezentanti ai "fortei argumentului" si nu ai "argumentului fortei".
In aceasta "alergare de stafeta" care este "Viata", Basescu si-a parcurs cu cinste cele doua etape si ar fi pacat sa nu preia din mana lui stafeta un om, asemeni lui, care cunoaste drumul de parcurs ca si el.
Nu ar fi un sfarsit de lume daca ar castiga din nou socialistii, dar ar fi o nedorita si paguboasa pierdere de timp. Din pacate, mare parte dintre cei sclavizati fac (vrand sau ne-vrand) jocul exact acelora care ii scufunda. Dar, asta e viata. Om trai si om vedea.

Viata este cel mai amplu joc

A nu se confunda "joc" cu "joaca".
Primul exista doar in con-jugare cu "regula" iar intre a doua si "regula" nu exista nici o legatura.
Viata este un joc, cu reguli stabilite de ea insasi, si de care nu vom vorbi acum.
Viata sociala (sau "viata social umana") este "jocul" cel mai amplu, cu reguli stabilite de mintea umana in delungul existentei acesteia (a mintii umane).
Toti (fara exceptie) suntem "jucatori", indiferent cum ne-am comporta.
Atata doar ca nu suntem toti capabili sa cuprindem, sa constientizam asta, si atunci, impotenta mentala duce pe unii la incercarea de a se situa ca arbitru, ca antrenor, ca spectator, ca "patron de club".
Viata este eterna.
Viata umana insa, nu este eterna.

Basescu si Udrea sunt jucatori

Desi afirmatia lui Basescu a fost luata in deradere si s-a tot batut pe ea cu scopul devalorizarii acestui adevar (devalorizare chiar obtinuta) vin eu acum, "dezgropand mortii", si reinvii ceea ce nu trebuia sa moara.
Sunt eu (si nu numai eu, dar fac vorbire de mine), de caracter apropiat (pana la identic) cu caracterul oamenilor precum Basescu sau Udrea si, in cazul asemanarilor de caracter, cand vorbeste unul este ca si cand ar vorbi oricare dintre acei "asemanatori".
Daca spusele mele nu sunt corect-identice cu ale celor doi, ele vor fi infirmate pe mai departe prin chiar cuvinte ce va rosti oricare dintre ei.
Consider deci ca asa cum . . . consider ca oricare dintre cei doi vorbesc, emit cuvinte pe care le-as emite chiar eu (sau superioare a ce as emite eu) si atunci cand vorbesc eu (ca in acest text) spun ceea ce ei insisi ar spune (in esenta), chiar daca cuvintele nu ar fi aceleasi.
Deci:
Pentru mine "presedintele" nu reprezinta un sef caruia eu sa ii fiu subaltern. Si nici vreun functionar caruia sa ii fiu "beneficiar" si prin asta sa imi fie subordonat mie. Pentru mine "presedintele" este intruchipare a ceea ce in fotbalul pre-clasic (cand spun "clasic" ma  refer la ceea ce este, in materie de fotbal, "clasic" azi) reprezenta "capitanul de echipa". Pentru mine, presedintele si tot ceea ce este intre el si mine (considerand ca presedintele este primul din rand, din aliniere, ca la sport, iar eu ultimul), ii consider a-mi fi nimic altceva decat "colegi".
"Viata" este cea mai grozava dintre munci, depasind (sau cel putin insumandu-le) in grozavia ei toate cele douasprezece figuratie munci ale lui Hercule si fiecare dintre noi (fiintele umane) suntem cate un alt Hercule. Desi in diferitele planuri ale vietii sociale, ale vietii umane, suntem "competitori", "a fin y al cabo" suntem colegi. Suntem "colegi de munca" in cadrul aceste grozavii de munca care, repet, este Viata.
In cadrul acestui "joc" (orice activitate logica umana este un "joc") eu nu simt nevoia ca cel pe care mi-l aleg drept "capitan de echipa", drept "coordonator de joc" sa joace (sau sa intentioneze asta) rol arbitru, de antrenor, de spectator sau de orice altceva decat aceea de "jucator", de "participant in calitate de coleg".
Aceia care regasesc in cuvintele mele propriile lor cuvinte mi le or intelege, iar daca le vor intelege ii va ajuta asta sa isi reconsidere pozitia in cazul in care punctul lor de vedere era un altul, iar asta ne-ar ajuta sa ne asezam pe o orbita comuna (singura conditie, sau "conditia nolens-volens" pentru a fi colegi, pentru ca enuntul cuvantului "colegi" sa fie plina si nu . . . lipsita, de sens).
Cine simte nevoia colegialitatii, cine cultiva colegialitatea, sa-si aleaga drept coordonator de joc pe urmatorii 5 ani pe colega mea, pe colega noastra, pe colega voastra, Elena Udrea.
Sansa de a avea de ales un asemenea om, nu o avem in fiecare zi.

Obiectivism vs subiectivism si relativism

Conceptul "obiectivism" are doua (si nu doar unul) antonime:
pe de o parte ceea ce se numeste "subiectivism" (recomand sursa spaniola pentru ca definirea din romana e cu pluta) iar
pe de alta parte ceea ce se numeste "relativism".

Diferenta intre "obiectiv" si cele doua antonime ale sale este aceeasi ca intre starea fizica a lucrurilor careia ii spunem "solid" si celelalte doua stari pe care le numim "lichid" sau "gazos".
Daca atunci cand omul merge pe un drum (calare sau . . . pe jos), ar privi lucrurile la acelasi mod subiectiv sau relativ ca atunci cand "merge" prin Viata, ar da numai in gropi.
Drumul fizic, insa, fiecare il parcurge cu "obiectivism", pentru ca "rasplata" pentru orice greseala si-o primeste nu numai ca . . . imediat ci si foarte perceptibila fizic, in timp ce (crede el) Viata, merge sa o mai si pacalesti.

(va urma)

Oamenii cu interese asemanatoare, se-aduna.

Nu spun eu vreo "vorba mare" afirmand cuvintele din titlu.
Oamenii cu interese asemanatoare (intre ele) cauta (de cand e Lumea . . . lume) sa se adune (sa se grupeze).
Le spun insa, cuvintele astea) intrigat de indignarea pe care o afiseaza, o deloc neglijabila majoritate, atunci cand iti manifesti (tu ca persoana) in vreun fel, vreo afinitate politica.
Mie mi se pare o totala lipsa de respect, incercarile unora de a te deturna de la a ta cale.
Este analogic cu a-ti spune altcineva in afara de tu insuti, cum sa-ti cheltuiesti banii din portofelul propriu (va continua) . . .