jueves, 1 de octubre de 2015

Se incearca anihilarea clasei politice romanesti

Societatea romaneasca trece printr-o perioada de degringolada politica, o degringolada atent cultivata de adeptii (mai pe fata, mai pe sest) zicalei latine "Divide et impera".
Ceea ce "cultiva" cel mai atent adeptii degringoladei, este mai ales grija de a nu lasa sa rasara nici samanta de partid politic ce nu s-ar suma (cum zice spaniolul) politicii lor, si care ar putea fi un lucru . . . nu asa (cum este obiceiul pe la noi), ci . . . altfel (adica . . . ne-obisnuit).
Printre autorii, si cultivatorii spre mentinere ai degringoladei, se afla si aceia care au compromis intr-un mod iremediabil, sintagma de "partid democrat" pe spatiul politic romanesc.

Chiar azi au adus mijloacele-media
in prim-plan, , ultimele (cronologic
vorbind) rabufniri ale Elenei Udrea,
asupra temei ca se incearca anihilarea
clasei politice, si re-avertizarea
Societatii ca . . . Democratia este
in pericol.

Se da o lupta dura intre "violator" si
"victima", o lupta pe care violatorul,
ca unui fel de "boa constrinctor", ii
convine sa fie si . . . cat mai surda.

O imensa majoritate a cetatenilor romani,
au fost atat de aplastati de societatea comunista, incat starea de aplastare au ajuns sa o perceapa ca pe o "stare de normalitate", ca pe o "stare naturala la care sa ravnesti"
Socialistilor li s-au dat peste mainile cu care tineau haturile la 89, dar imediat, randul din spate, a facut pasul in fata, ca in miscarile de falange si randul doi, a devenit randul unu.

Basescu a constituit o tot atat de importanta frana, intre socialist-comunistii romani si tara, pe cat de importanta frana a fost Mircea cel Batran, ca frana-tampon in fata imperiului otoman.
De aceea il si urasc socialistii, cat nu incape in cuvinte.

Ca orice persoana, nici Basescu nu are drept la mai mult de doua mandate, mandate in care nu a putut fi detronat, socialistii resemnandu-se cu greu sa traga de timp, din 2012 pana la sfarsitul lui 2014, cand stapanul "Timp" putea sa faca (si, normal, facea) ceea ce socialistii nu au reusit sa faca, si anume sa-l oblige pe Basescu sa libereze scaunul de
presedinte.
Buni (ca intotdeauna) diversionisti, socialist-comunistii, cu o majoritate covarsitoare, atat in parlament cat si in randurile "publicului spectator" au "rupt randurile", desfacandu-se in doua armate destul de egale, si au prins la mijloc, inabusind, singurul pericol evident (mai ales lor), pericol purtator al acelui "virus" numit "Democratia" pe care il purtase si Basescu.
Ca sa nu mai ma intind la vorba, aduc si aici, doua postari de-ale mele din fbook, la tema asta re-deschisa de Udrea, postari ce raspundeau (i acelasi timp) si dialogurilor pe care, in fbook le aveam:

Postarea1
 Asa vad si eu lucrurile, ca si Udrea. 
Desi acum (de cateva luni) exista si lege in baza careia chiar si numai trei persoane, prin "consimțământ reciproc", pot înființa acea "unitate politica" numita "partid" (si ar fi loc, in teoria asta, de vreo . . . 18 milioane : 3= vreo60 de mii de partide Emoticono smile ), oamenii in loc sa-si injghebe propriul "vehicol politic" (hai sa zicem asemanator ambarcațiunilor cu vele) si sa-si inscrie "vehicolul" in concurs, deci in loc sa acorde aceasta atentie, acorda infinit mai multa atentie grijii ca Udrea sa nu isi formeze un vehicol (vehicol politic) al ei, Deci românul nu este preocupat sa faca el ceva, cat, sa nu care cumva sa faca Udrea. Cu alte cuvinte, asocierea asta libera-consimțită (consfințită si de "Carta drepturilor omului", si de "Constituția nationala"), este un alt soi de casatorie. Ceea ce fac romanii (in marea majoritate a lor) este sa spuna ceva de genul: 
Dar asta e ceva grotesc, ceva absurd. 
Nu te obliga nimeni, ca persoană, oricine ai fi, sa te asociezi cu Udrea. 
Daca nu esti capabil sa mai iti gasesti doi asociati, ca sa pui de un echipaj nou, pe gustul tau, te poti imbarca (voluntar) pe vehicule (politice) deja existente. 
Este disponibil oricui, pentru imbarcare pe el, usl-ul cu cele doua selectionate A si B, ale lui plus partidele lui satelit, de genul celor ale lui tariceanu sau oprea, sau udmr. Apoi sunt cele precum pm10, pmp, ppdd. 
Deci, cine si ce va opreste mai fratilor, sa procedati la asociere liber-consimțită cu cine vreti voi, in loc sa stati preocupati sa interziceti acelasi lucru, altora?
Cui ii e frica de Elena Udrea de genul ca, daca se asociaza de maine cu inca doua persoane, va rasturna Romania cu fundul in sus? 
Ca vad aceeasi grija, aceleasi mesaje de . . ."sa stea afara, sa taca din gura" pe orice pagina as intra, idiferent ca sunt "prieteni", sau "dusmani", "basisti", "iohanisti", "pontisti", "macovisti", "uselisti" sau "pemepisti".

"Stai mai frate, Udrea a mai fost căsătorită, am văzut ce a facut, i-ajunge, sa stea de-o parte, ca mai 
e si randul altora". 
Nu-ti place, nu-ti place cineva, nu i te asociezi. E singurul drept, drept. Restul, intra la "crima" (diferind doar gradul).


Postarea 2-a

Reactia pe care o vad la Societatea romaneasca, in raport Udrea (si nu de azi - de ieri, ci de cand a itit Udrea 
capul in politica) am mai gasit-o in viata mea intr-un singur loc: in filmul Zorba, comportamentul comunitatii fata de "vaduva". 
Am vazut filmul asta prin 69-70, eram un copil de 9-10 ani, si am inteles ca desi filmul era rod al fanteziei scriitoricesti, 
se suprapune pe cine stie cate si cate tragedii reale, din toata lumea. Sunt convins ca si comunitatile din care ne vin azi "refugiatii musulmani" au acelasi "grad de democratie" in raport cu "persoana fizica", imediat ce "persoana fizica" cauta sa se exprime asa cum este si nu cum dicteaza comunitatea. 
Romanului (ca natie) ii place sa se laude ca este ingaduitor, ospitalier, cumsecade, dar este asta cata vreme oile-i merg cuminti in turma, in directia indicata de el. Imediat ce este altfel, se rastoarna la 180º. 
Adica, este extrem de ingaduitor, cata vreme nu e nevoie, dar daca chiar e nevoie, sa te fereasca dumnezeu de ingaduinta lui :).
Scena din Zorba la care ma refer, si care zugraveste perfect comportamentul societatii romanesti, este aici: .



Post scriptum: 
Desi am aceasta pagina"(Democratia obiectivista) in facebook, "platforma" de blog imi ofera mai 
multa posibilitate de exprimare decat platforma facebook, iar "pagina web" imi ofera si mai multe instrumente decat blogul.
Asa ca am grija ca la finalul fiecarui "post" sa pun acest buton cu . . . . "mai multe

No hay comentarios:

Publicar un comentario